Biografie

Născut în 1964 la Braşov, Marius Lăcătuş este recunoscut drept unul dintre simbolurile echipei Steaua Bucureşti, palmaresul personal recomandându-l drept cel mai galonat jucător stelist şi chiar cel mai titrat jucător din campionatul intern. Poreclit “Fiara” pentru determinarea şi agresivitatea din teren, dar şi pentru simţul letal din faţa porţii adverse, Lăcătuş a rămas în istorie prin unele episoade nefericite, cum ar fi accidentările lui Ardeleanu sau Camacho, dar şi prin momente de geniu, la loc de cinste fiind penalty-ul bătut în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986 (câştigată de Steaua în faţa Barcelonei) şi evoluţia senzaţională, încununată cu două goluri în poarta marelui Dasaev, împotriva echipei URSS de la Campionatul Mondial din Italia 1990.

Cariera

Cariera şi-a început-o la Steagul Roşu Braşov în 1977, fiind transferat la Steaua în 1983, la vârsta de 19 ani. Aici ajunge să facă parte din echipa de aur din Ghencea, care avea să câştige Cupa Campionilor Europeni (1986), Supercupa Europei (1987), şi să mai joace o finală a CCE, pierdută în 1989, împotriva echipei AC Milan. Finalul epocii comuniste din România şi începutul exodului fotbaliştilor români fac ca Lăcătuş să se transfere după Campionatul Mondial din 1990 la Fiorentina. După numai un sezon pleacă în Spania, la Oviedo, pentru ca în 1993 să revină în Ghencea. A doua perioadă la echipa roş-albastră înseamnă 5 titluri consectutive de campion al României şi 3 participări consecutive în grupele Ligii Campionilor. Devine secund al lui Stoichiţă în 1997, pe care îl urmează în această funcţie şi la FC Naţional în 2000, când este alungat de la Steaua de venirea lui Piţurcă în postura de antrenor. Se retrage în acelaşi an, după o serie de meciuri la Fc Naţional, între care o victorie cu 3-2 împotriva Stelei, echipa de suflet. Debutează ca antrenor la echipa bancară, după care ajunge secund, tot al lui Stoichiţă, la naţionala statului Panama. Întors în ţară, îşi ia în serios cariera de “principal”, conducând pe Oţelul Galaţi, FC BRASOV , Inter Gaz şi după o scurtă perioadă de preşidiniţie la Steaua (2005), devine antrenor la UTA. După rezultate mai slabe cu echipa arădeană la începutul sezonului 07/08, dar şi datorită tensiunilor la nivelul conducerii, Marius îşi dă demisia de la UTA. Pe 29 octombrie "Fiara" revine acasa. Este prezentat oficial ca noul antrenor al Stelei.

Palmares

Echipa naţională: 84 selecţii - 13 goluri
participant la CM 1990, CE 1996, CM 1998;
Divizia A: 414 jocuri - 103 goluri
10 titluri naţionale (1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998)
6 Cupe ale României (1985, 1897, 1989, 1996, 1997, 1999) toate cu Steaua
Cupa Campionilor Europeni (1986)
Supercupa Europei (1987)